
Prostatita este o boală infecțioasă și inflamatorie, care este considerată una dintre cele mai frecvente, dar în același timp, slab studiate și slab susceptibile de corectare conservatoare, patologii cu o tulburare urodinamică severă. Incidența prostatitei în ultimele decenii a fost mai mare la bărbații care se află în stadiul de reproducere activă (grupa de vârstă de la 20 la 45 de ani) și care sunt activi sexual, deși până de curând se credea că riscul maxim de apariție a proceselor inflamatorii în glanda prostatică există doar la bărbații în vârstă și în vârstă.
În cele mai multe cazuri, inflamația acută a glandelor prostatice se dezvoltă pe fondul contaminării masive a membranelor mucoase ale prostatei cu microorganisme patogene și oportuniste: gonococi, stafilococi, E. coli etc.
În plus față de antibiotice, care sunt utilizate atât în faza acută a bolii, cât și pentru tratamentul formelor recurente de prostatită infecțioasă (inclusiv CPPS - sindromul durerii pelvine cronice), terapia complexă pentru modificări inflamatorii în țesutul interstițial și parenchimatos al glandei include, de asemenea, utilizarea metodelor moderne, de exemplu, terapia cu laser, microdestrucția criocurentului. Pentru ca tratamentul să fie eficient și să obțină o remisiune stabilă, bărbatul va trebui, de asemenea, să își ajusteze regimul, dieta și stilul de viață.
Terapia de bază pentru inflamația infecțioasă
Scopul principal al terapiei în tratamentul oricărei forme de prostatita este oprirea inflamației și eliminarea modificărilor inflamatorii, precum și ameliorarea durerii, a cărei prevalență, conform diverselor surse, variază de la 35% la 67% (aproximativ fiecare al doilea bărbat care suferă de prostatită se plânge de durere ca simptom dominant). În cazurile acute, utilizarea terapiei antibacteriene masive vă permite să obțineți rapid un efect semnificativ clinic, care apare în 4-5 zile. În ciuda ameliorării rapide a stării cu inflamația infecțioasă a prostatei, este imposibil să se oprească tratamentul cu antibiotice, deoarece majoritatea agenților patogeni tipici ai infecțiilor genito-urinale dezvoltă foarte repede rezistență la medicamentele din acest grup, iar întreruperea terapiei va duce la cronicizarea bolii.
Unii dintre principalii agenți cauzali ai prostatitei - stafilococul fecal și Escherichia coli (Escherichia coli) - chiar dacă sunt îndeplinite condițiile de administrare și utilizarea continuă a antibioticelor, aceștia sunt capabili să creeze o capsulă cu peliculă groasă în jurul membranei membranei, care reduce biodisponibilitatea medicamentelor utilizate și crește rezistența bacteriilor la grupul selectat de antibiotice. Din acest motiv, se recomandă continuarea terapiei cu antibiotice chiar dacă se obține rapid un rezultat pozitiv timp de cel puțin 4 săptămâni.
De ce nu poți alege singur un antibiotic
Antibioticele sunt baza pentru tratamentul prostatitei infecțioase acute, dar ele trebuie prescrise de medicul curant după examinarea de laborator a secrețiilor prostatice, luând în considerare mai mulți factori: tipul de agent patogen identificat, gradul de contaminare a membranelor mucoase și rezistența unui anumit microorganism la anumite grupuri de antibiotice. Experții în domeniul urologiei practice remarcă, de asemenea, că în ultimii ani s-a înregistrat o creștere constantă a infecțiilor genito-urinale mixte, astfel încât combinațiile mai multor agenți antibacterieni și antimicrobieni sunt adesea folosite pentru a trata prostatita acută.

Automedicația prostatitei acute în aproape 60-70% din cazuri duce la cronicizarea infecției, ceea ce este o rată foarte mare și confirmă inadmisibilitatea alegerii în mod independent a medicamentelor și ignorarea prescripțiilor medicale. Importanța efectuării unui diagnostic de laborator și fizic, precum și a consultării cu un specialist înainte de a utiliza antibiotice se datorează următoarelor puncte.
- Indicatori de biodisponibilitate. Unele medicamente antibacteriene (de exemplu, cele mai populare și prescrise antibiotice - medicamente din grupul penicilinei) au un grad scăzut de penetrare în țesutul prostatic, astfel încât utilizarea lor pentru prostatita este ineficientă și nepractică. Aproape toate aminoglicozidele au, de asemenea, o biodisponibilitate slabă.
- Gradul de efect bactericid. În cazul unei leziuni acute a glandelor prostatice, trebuie alese antibiotice cu efect bactericid, care provoacă moartea agentului patogen infecțios. În cazurile cronice, este mai indicat să se prescrie medicamente cu efect bacteriostatic, oprind creșterea florei patogene și împiedicând reproducerea acesteia.
- Starea generală a pacientului. Pacienții cu imunosupresie severă, precum și manifestări severe ale sindromului febril și de intoxicație trebuie tratați într-un cadru spitalicesc. Antibioticele sunt administrate intravenos acestor pacienți (formele de dozare orală sunt ineficiente în cazurile clinice severe).
Fiţi atenți! Absența unui efect pozitiv în timpul utilizării terapiei antibacteriene poate indica dezvoltarea unui abces de prostată. Aceasta este o patologie acută care necesită spitalizarea de urgență a unui bărbat într-un spital și deschiderea chirurgicală a abcesului, urmată de drenaj și tratament antiseptic al cavității.
Metode moderne de tratare a inflamației cronice
Kinetoterapie este o ramură medicală care studiază și aplică în scop terapeutic diverși factori naturali (inclusiv cei creați artificial) care au un efect pozitiv asupra organismului uman. În tratamentul complex al patologiilor sistemului genito-urinar, fizioterapie este utilizată în stadiul de recuperare, după ameliorarea simptomelor acute.
Scopul principal al fizioterapiei este eliminarea efectelor inflamatorii reziduale și stimularea refacerii țesuturilor deteriorate. Un curs de tratament fizioterapeutic constă de obicei din 5-10 proceduri care durează 10-15 minute. Pentru a obține un rezultat pozitiv (reducerea frecvenței și intensității durerii pelvine cronice, normalizarea urinării, îmbunătățirea proprietăților reologice ale secreției prostatice etc.) pot fi necesare mai multe cursuri.

Terapie cu laser de nivel scăzut
Terapia cu laser este una dintre cele mai eficiente și populare metode de tratare a inflamației cronice a prostatei la bărbați, care este cel mai adesea folosită ca adjuvant după corectarea primară a medicamentului. Baza terapiei cu laser este utilizarea gamei optice emise de un dispozitiv special - un laser. Laserul poate funcționa în modul pulsat și pulsat continuu, iar lungimea de undă poate ajunge până la 904 nm. Rareori în urologie este utilizată metoda de iluminare intravenoasă cu laser a sângelui, care este considerată de mulți experți a fi cea mai eficientă și universală metodă de tratament complex al multor boli urologice.
Principalele avantaje ale terapiei cu laser sunt eficiența destul de ridicată, lipsa de durere și stimularea nu numai a țesuturilor deteriorate, ci și a țesuturilor din apropiere. Această metodă de fizioterapie este utilă în special pentru prostatita congestivă (stagnantă), deoarece radiația laser are un efect pozitiv asupra microcirculației în vasele pelvine și normalizează fluxul de secreții din glandele prostatice.
Stimulare electrică
Stimularea electrică cu curenți este indicată pentru tratamentul oricărei forme de prostatita, însoțită de disfuncție erectilă și scădere generală a potenței. Stimularea se realizează folosind metoda endouretrală, adică un cateter cu un electrod atașat este introdus direct în partea din spate a uretrei, unde se află prostata. În unele cazuri, pentru tratament se pot folosi electrozi rectali, care asigură stimularea electrică a glandei prostatei în locul în care aceasta mărginește ampula anterioară a rectului. În ambele cazuri, este important ca intestinele și vezica urinară să fie goale.
Tratamentul cu curent electric are un efect pozitiv complex asupra glandelor prostatice, și anume:
- elimină stagnarea fluidelor (sânge și limfă) în organele pelvine;
- asigură scurgerea normală a secrețiilor prostatice;
- creșterea permeabilității membranelor celulare ale țesutului parenchimatos al glandei și interstițiului acesteia, ceea ce promovează absorbția mai rapidă a medicamentelor în țesutul prostatei inflamate;
- reduce umflarea;
- normalizarea tonusului muscular al mușchilor pelvieni;
- creșterea capacității de regenerare a celulelor și a imunității locale (în special în prostatita bacteriană cronică).
Efectul terapeutic după stimularea electrică a prostatei apare după 2-3 proceduri, dar este important să nu întrerupeți tratamentul pentru a minimiza riscurile unei posibile recidive. Un curs complet constă de obicei din 5-7 proceduri.
Fiţi atenți! Stimularea prostatei cu curent electric este eficientă în special pentru prostatita cu tulburări erectile severe.
Termoterapie
Termoterapia este, de asemenea, un tip de kinetoterapie și poate fi folosită pentru autotratarea prostatitei sau folosită în sălile de kinetoterapie specializate. Sursele de căldură pentru încălzirea prostatei pot fi:
- aplicații minerale (bischofit, parafină, ozocherită);
- lămpi electrice speciale;
- plăcuțe de încălzire (apă, electrice);
- dispozitive pentru iradiere în infraroșu.
În spitalele de zi și în sălile de fizioterapie, reflectoarele sunt adesea folosite pentru a încălzi prostata, care sunt o lampă incandescentă cu un abajur de focalizare („lampă albastră”). Procedura are anumite contraindicații, de exemplu, tulburări ale sistemului nervos autonom, tumori maligne, procese infecțioase-inflamatorii și purulente-infecțioase acute, forme active de tuberculoză. Utilizarea procedurilor termice în perioada acută a bolii este inacceptabilă, deoarece aceasta poate duce la infecția hematogenă a organelor și țesuturilor învecinate (datorită creșterii puternice a circulației sanguine) și dezvoltarea unor complicații grave, inclusiv otrăvire septică a sângelui.

Important! Dacă unui bărbat i se prescrie terapie hormonală sau imunomodulatoare, este necesar să se consulte cu un medic cu privire la posibilitatea de a utiliza proceduri termice (mai ales dacă pacientul este tratat la domiciliu). Este inacceptabil să se prescrie proceduri termice cu citostatice și medicamente hemostatice.
Terapia cu ozon
Aceasta este o metodă modernă destul de eficientă de tratare a prostatitei, practicată în principal în centre medicale plătite. Ozonul medical este produs de dispozitive medicale speciale numite ozonizatoare. Gazul în forma sa pură este foarte toxic și, dacă este inhalat, poate provoca otrăvire chimică acută și moarte. Pentru a introduce ozon în sângele pacientului, gazul este amestecat cu sânge sau soluție salină (concentrație de sare 0,9%).

Principala indicație pentru utilizarea terapiei cu ozon pentru inflamația glandei prostatei este prostatita infecțioasă cronică cu recidive frecvente (mai mult de 2-3 ori pe an). Ozonul are proprietăți antiseptice și bactericide puternice, prin urmare este adesea folosit pentru a dezinfecta spațiile, inclusiv spațiile industriale. Distruge aproape toate tulpinile de bacterii patogene și oportuniste, care provoacă cel mai adesea inflamația prostatei și sunt foarte rezistente la medicamentele antibacteriene. Fezabilitatea utilizării acestei metode este considerată justificată dacă pacientul nu experimentează o dinamică pozitivă stabilă după schimbarea a trei antibiotice.
Soluția de ozon este injectată folosind un cateter special în partea prostatică a uretrei sau rectului. Cursul constă din 5-10 proceduri.
Dispozitive pentru tratamentul prostatitei
Tratamentul hardware al prostatitei poate fi efectuat atât într-o cameră de kinetoterapie, cât și la domiciliu (strict după consultarea medicului curant). Multe dintre ele sunt dispozitive pentru uz rectal, așa că, pe lângă principalele contraindicații legate direct de boală, este important să se țină seama de restricțiile locale: stadiul acut al hemoroizilor, sângerări anale de origine necunoscută, încălcarea integrității mucoasei epiteliale a rectului, proctită și paraproctită.

Este inacceptabilă introducerea oricăror obiecte străine (electrozi, senzori) în rect în caz de prolaps rectal, abcese pelvine, tromboză a venelor hemoroidale și imaturitatea congenitală a aparatului de inervație al intestinului gros.
Important! Înainte de a utiliza orice dispozitiv pentru tratamentul prostatitei și adenomului de prostată, ar trebui să vă consultați medicul, deoarece unele dintre aceste dispozitive pot fi nu numai inutile, ci și să vă afecteze în mod semnificativ sănătatea. Efectele hardware asupra țesutului prostatei sunt inacceptabile în perioada acută a bolii, precum și în prezența oricăror posibile contraindicații (enumerate mai sus).
Prostatita este o boală gravă care necesită o abordare integrată a tratamentului. Pe lângă medicamentele și metodele fizioterapeutice pentru tratamentul prostatitei, în unele cazuri este necesară utilizarea psihocorecției, precum și corectarea stilului de viață, a obiceiurilor alimentare, a modelelor de muncă și de odihnă. Terapia de bază în perioada de recuperare și reabilitare trebuie completată cu metode de tratament auxiliare: hirudoterapie (tratament cu lipitori), balneoterapie (terapie cu apă minerală), terapie cu nămol, terapie cu exerciții fizice. Un bărbat ar trebui, de asemenea, să se miște suficient, să renunțe la obiceiurile proaste și să-și monitorizeze starea psiho-emoțională. În afara perioadelor de exacerbare, este indicat tratamentul anual sanatoriu-stațiune pentru consolidarea rezultatului obținut.























